Istoric

 

Colegiul Andronic Motrescu Rădăuţi

(Scurt istoric)

 

Spre finele secolului al XIX-lea, agricultura a încetat sa mai fie o practică moştenită, problemele de producţie vegetală şi zootehnică au devenit tot mai complexe, noutăţile tehnice şi metodele noi s-au înmulţit, astfel încât se simţea, în mod imperios, nevoia unui cadru organizat  şi instituţionalizat, în care fiii ţăranilor din Bucovina să aibă acces la învăţământul în limba română.

În acest context, în sesiunea din septembrie 1892, deputatul dr. Ioan cavaler de Volcinschi propune spre dezbatere în Dietă, „înfiinţarea unor şcoli agronomice române în Bucovina, pentru trebuinţele poporului de la ţară”.

După cinci ani de la prezentarea propunerii, „când cuvântul trup s-a făcut”, la 3(15) octombrie 1897 este inaugurată, cu toată solemnitatea, laRădăuţi, prima şcoală de agronomie cu limba de predare românească în Bucovina. La festivitate au luat parte toatecăpităniile autorităţilor orăşeneşti şi districtuale, reprezentanţii bisericii şi şcolii din Rădăuţi şi alte distinse personalităţi.

Prezidiul ţării a fost reprezentat de însuşi preşedintele ţării, conte Leonard Göess şi consilierul guvernamental „de Fekete”,  comitetul ţării prin baronul Nicu Mustaţă.

Solemnitatea inaugurării a avut loc în sala festivă a nou ziditului edificiu pentru şcoală, din „capul târgului” pe drumul Frătăuţilor.

La Şcoala agronomică din Rădăuţi, a fost învestit în funcţia de director, eminentul inginer agronom Andronic Motrescu, absolvent al prestigioasei Academii de agricultură din Altenburg, Ungaria.

      Spirit energic şi întreprinzător, bun cunoscător al rosturilor plugăreşti, inginerul agronom Andronic Motrescu a avut merite incontestabile de bun organizator al învăţământului agricol rădăuţean, depăşind, cu eforturi considerabile, greutăţile specifice perioadei de început. După primii ani de activitate, constatăm că terenul agricol al şcolii, în suprafaţă de 21,3 hectare, era cultivat, prin rotaţie, cu plante prăşitoare, cereale furajere, plante perene, secară şi lucernă, obţinându-se randamente ridicate la hectar.  Efectivele de animale crescute în fermă constau în 21 de capete taurine, rasa Pinzgau, 50 de ovine, 40 de porcine, precum şi cai pentru tracţiune.

La o expoziţie agricolă din 1904, de la Cernăuţi, şcoala primeşte medalia de argint pentru rezultatele deosebite ale fermei didactice.

În perioada 1897-1904, Şcoala Agronomică din Rădăuţi, Ducatul Bucovina, a fost frecventată de 150 de elevi, dintre care, 76 în regim de internat (52 gratuit, 16 semigratuit si 8 cu plată), restul de 74 de elevi fiind localnici. După absolvire, fiecare tânăr primea un capital proporţional cu timpul cât a lucrat în scoală, sub formă de vite sau instrumente agricole. Acest capital, acumulat de elevi în perioada studiilor, le oferea perspectiva de a se întoarce în satele lor şi de a pune în practică cunoştinţele acumulate.

Directorul Andronic Motrescu a avut o laborioasă activitate publicistică, de specialitate, la diferite gazete ale timpului, însă satisfacţia cea mai de seamă pe care  a trăit-o a fost tipărirea lucrării intitulate Cartea de agricultură pentru şcolile de agricultură inferioare şi elementare, precum şi pentru usul agriculturilor practici.

Cartea a fost editată la Rădăuţi, în editura proprie a autorului şi tipărită la Viena, în anul 1905, după aprobarea si subvenţionarea ei de către Înaltul comitet al Ducatului Bucovina, ca manual pentru scoliile agronomice, prin emisul din 5 iunie 1904, nr. 4257. Lansarea cărţii, scrisă in limba română, a avut loc in 1905, la librăria lui Hermann Herzberg din Rădăuţi.

Demn de remarcat este faptul că lucrarea inginerului agronom Andronic Motrescu este primul manual de agricultură din Bucovina, scris în limba română. Andronic Motrescu a fost şi un apreciat om politic, fiind ales, în mai multe rânduri, deputat comunal şi delegat, din partea Consiliului Districtual Rădăuţi, pentru a candida în alegeri pentru un mandat în Dieta Bucovinei.

În perioada 1916-1918, cursurile de la Şcoala Agronomică din Rădăuţi au fost suspendate.

După alipirea la Patria Mamă, în Bucovina are loc o revizuire a materiei de studiu din şcolile cu profil agricol, instituţia de învăţământ agricol din Rădăuţi căpătând titulatura de Şcoala Inferioară de Agricultură.

După Unire, constatăm că această instituţie şcolară continuă să se bucure de popularitate. Astfel, în anul şcolar 1920-1921, pentru anul întâi, şcoala oferea 20 de locuri, între care 10 erau cu plată şi 10 gratuite. În anul 1921, Şcoala Inferioară de Agricultură din Rădăuţi este transferată la Suceava, fiind preluaţi şi elevii din anii de studiu intermediari.

La 3 august 1948 s-a produs o profundă reformă a învăţământului de toate gradele. În aceasta conjunctură, reapare la Rădăuţi învăţământul agricol instituţionalizat, prin transferul de la Suceava la Rădăuţi a învăţământului profesional de profil, înfiinţându-se astfel, Şcoala Medie Tehnică Zootehnică, pe lângă care a fost arondată şi o Şcoala profesională veterinară. Pentru această şcoală rădăuţeană, au fost puse la dispoziţie imobilele din strada Voluntarilor nr. 6810 (astăzi, strada Iraclie Porumbescu, director fiind numit, medicul veterinar Vanea Wilhelm Iakob (1948-1953) succedat în funcţie de inginerul zootehnist Aurelian Ionete (1953-1954), după care a urmat inginerul zootehnist Gheorghe Doroftei (1954-1955).

În anul 1956, învăţământul profesional şi tehnic de profil agricol este comasat, constituindu-se Centrul Şcolar Agricol Rădăuţi cu sediul în strada Malinovschi nr. 9 şi nr. 16  (azi, str. Dimitrie Onciul). Specializările oferite erau: zootehnia, veterinară şi mecanizare în agricultură. Conducerea Centrului Şcolar Agricol Rădăuţi a fost asigurată de profesorul Nicolae Sturza (1956- 1959) şi de inginerul zoootehnist Vasile Coroamă (1959-1961).

Din anul şcolar 1961-1962 şi până în anul 1968, această instituţie de învăţământ agricol funcţionează ca Grup Şcolar Agricol, cu profilele (specializările): tehnicieni veternari, tehnicieni contabili şi mecanizatori agricoli. În această perioadă, au fost organizate, în cadrul şcolii, pe lângă „clasele de bază” şi câteva clase pentru pregătirea preşedinţilor, contabililor şi brigadierilor din cooperativele agricole. Ulterior se vor organiza şi cursuri fără frecvenţă, care să permită obţinerea diplomei celor care activau în producţie pe posturi de tehnicieni, fără a poseda diploma corespunzătoare. În perioada 1962-1968, Director a fost inginerul agronom Constantin Popovici.

Începând din anul şcolar 1968-1969, Grupul Şcolar Agricol Rădăuţi se transformă în Liceu Agricol, cu specializările: zootehnie, veterinară, contabilitate şi merceologie agrară.

Baza de practică pentru cei circa 500 de elevi anual de la Liceul Agricol, în perioada 1968-1975, consta în 8 hectare teren arabil, un atelier mecanic si trei tractoare. O parte din orele de practică se efectuau în unităţile agricole din oraş.

În aceasta perioadă, au fost făcute demersuri pentru aprobarea de fonduri şi au demarat lucrările de construire a noului local pentru şcoală, în scopul asigurării unui număr suficient de săli de clasă, laboratoare şi internat. În perioada 1968-1975, conducerea Liceului Agricol a fost asigurată de inginerul agronom Vasile  Coroamă, în calitate de director şi de medicul  veterinar Gheorghe Chelaru, ca director adjunct.

Din anul şcolar 1975-1976, această instituţie a funcţionat ca Liceu Agroindustrial cu treptele I şi a II-a. Şcoala se mută în noul local cu 18 săli de clasă de pe strada Putnei, nr.236, prevăzut cu un internat, cu o capacitate de 300 locuri. Liceul mai dispunea de 5 laboratoare şi 4 cabinete şcolare, personalul didactic fiind alcătuit din 36 profesori şi maiştri instructori cu pregătire de specialitate. În anul şcolar 1975-1976, funcţionau în cadrul Liceului Agroindustrial Rădăuţi un număr de 16 clase dintre care 9 clase la profilul agricol, 2 clase la profilul zootehnic, 2 clase la profilul economic şi 2 clase la profilul contabilitate şi merceologie agricolă. În perioada 1982-1986, directorul instituţiei a fost profesorul Octavian Ciobîcă, succedat în funcţie de profesorul Adrian Botezat (1986-1996).

Din anul şcolar 1990-1991, şcoala revine la o mai veche denumire de Grup Şcolar Agricol, până în anul 1997, când, cu prilejul serbărilor centenare, şcoala este „botezată” Grupul Şcolar Agricol Andronic Motrescu, iar din anul 2008, instituţia poartă titulatura de Colegiul Andronic Motrescu Rădăuţi. Din luna octombrie 1996, directorul instituţiei este profesorul Florin Drîmbă, director adjunct, profesorul Dumitru Tufă, începând cu anul şcolar 2012-2013 director adjunct a fost numită doamna Pîslar Angelica Luminiţa,  iar din ianuarie 2017 director adjunct a fost numită doamna Juravle Maria.